Luni

Fondul forestier

Am teren, vreau să-l împăduresc

Dacă deţii pământ disponibil pentru împădurire, trebuie să te descurci pe cont propriu, pentru că statul nu-ţi oferă niciun fel de sprijin . Chiar dacă legea prevede că poţi planta arbori pe un teren neproductiv, cu banii statului, reprezentanţii Ministerului Agriculturii nu pun în discuţie acest aspect.

În urmă cu câţiva ani, Simona Creţu din Bucureşti a vrut să împădurească 3,5 hectare de pământ rămas moştenire de la mama sa. „Am vorbit mai întâi cu primarul satului Tichileşti, judeţul Brăila, care împreună cu pădurarul şi reprezentanţi ai Direcţiei Silvice locale au venit să vadă terenul”, spune Simona.

Iniţial, aceştia i-au spus că nu are voie să împădurească un teren care poate fi exploatat agricol. „Sunt conştientă că statul ar trebui să încurajeze producţia agricolă, dar nu sunt de acord cu măsurile stabilite de ei. Am călătorit prin multe ţări civilizate, unde nu vezi câmpuri fără pâlcuri de copaci”, a mai spus ea.

Datele problemei s-au modificat ulterior, după ce autorităţile locale s-au gândit să consulte şi harta teritoriului respectiv: terenul Simonei făcea parte, de fapt, dintr-o zonă declarată neproductivă, motiv pentru care acţiunea de împădurire putea continua.

Puieţii, primiţi de la Romsilva

Ca să facă rost de puieţii necesari plantării, Simona a făcut o solicitare la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Pentru că terenul făcea parte din Insula Mică a Brăilei, unde RNP desfăşura un program de împăduriri, reprezentanţii instituţiei i-au dat puieţii gratuit.

Ceea ce nu ştia Simona, însă, era că Romsilva nu i-a făcut, de fapt, niciun favor. Potrivit legii fondului funciar, pentru proprietarii unui teren degradat pe care aceştia vor să facă, din proprie iniţiativă, o împădurire, „statul va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar – sămânţa de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor” (legea 18/1991).

Chiar dacă Simona nu cunoştea la acea dată legislaţia, favorabilă deţinătorilor de terenuri degradate, tot a făcut solicitări în nenumărate rânduri la Ministerul Agriculturii, în speranţa că va obţine un sprijin cât de mic pentru executarea lucrărilor de împădurire.

„Vecinii n-au vrut să-mi împrumute tractorul, iar să angajez un om care să conducă un tractor închiriat, nu-mi permiteam…”, spune cu regret Simona. De la minister n-a primit niciun răspuns, aşa că de-atunci s-a hotărât să se descurce pe cont propriu.

Şi-a înfiinţat organizaţia neguvernamentală “Terra Ecologica”, iar în doi ani de zile a reuşit, alături de prieteni voluntari, să planteze peste 50.000 de puieţi pe terenuri degradate din comuna Ciorogârla – judeţul Ilfov, Piteşti şi Bucureşti. Fără niciun ban de la stat, doar cu fonduri obţinute prin diverse sponsorizări.

De terenul său din Brăila nu s-a mai ocupat. În prezent acesta este dat în arendă, dar contractul va expira anul viitor. “În 2010 voi avea grijă să beneficiez de toate drepturile pe care statul ar trebui să mi le asigure atunci când vine vorba de împădurirea propriului meu teren”, spune cu hotărâre Simona.

Obţiuni pentru împădurire

Pentru a afla cum poate ajuta statul deţinătorii de terenuri pe care vor să le împădurească, am cerut lămuriri autorităţilor direct responsabile de acest lucru. Directorul Departamentului de Administrare a Pădurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvolării Rurale (MAPDR), Dan Achim, ne-a spus că, teoretic, există două variante pentru proprietarul respectiv, în funcţie de tipul pământului pe care îl are în posesie.

Dacă este vorba de plantarea arborilor pe un teren agricol, statul nu finanţează deocamdată nimic, însă deţinătorul ar putea beneficia de fonduri europene, prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Partea tristă este că, după aproape trei ani de la publicarea Planului, ghidul de finanţare pentru măsura privind prima împădurire a terenurilor agricole nu a fost nici până astăzi realizat. Cu alte cuvinte, proprietarii nu au cum să aplice nici pentru obţinerea de fonduri nerambursabile în acest sens.

„Problema este că toată procedura se derulează prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Ei scriu ghidul, noi suntem doar consultanţi. Ar trebui să fie gata până la jumătatea acestui an”, ne-a spus directorul din cadrul MAPDR.

În cazul în care proprietarul deţine un teren degradat, potrivit lui Achim, acesta ar putea fi ajutat cu bani din Fondul de Ameliorare, prevăzut de legea fondului funciar, care cuprinde banii din taxele pentru scoaterea din fondul forestier al statului, atunci când se taie o parte din pădure pentru lucrările de interes public (cu scopul de a schimba destinaţia acelui teren forestier).

„Fondul este foarte dinamic. Astăzi poate fi 2 milioane de lei, mâine altă valoare. Cei de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România erau cei mai mari beneficiari ai scoaterilor din fondul forestier, prin reabilitarea de drumuri naţionale sau construirea de autostrăzi.

Dar acum au o lege prin care nu mai plătesc această taxă, iar Fondul de Ameliorare este din ce în ce mai mic”, spune Achim, pentru ca la sfârşitul discuţiei să concluzioneze că „practic, statul nu te poate ajuta în momentul acesta să împădureşti”.

Dreptul proprietarului de teren degradat

Art. 87 din Legea fondului funciar: Deţinătorilor de terenuri degradate, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar – sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.

Deţinătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri şi amendări şi nu le-au întrebuinţat, în vederea scopului pentru care le-au cerut, sunt obligaţi să plătească valoarea lor.

Agricultură sau silvicultură?

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că sprijină producţia agricolă, în contextul creşterii populaţiei, dar şi mărirea considerabilă a suprafeţei împădurite în România. În aceste condiţii însă, situaţia este incertă, chiar şi pentru ei.

Pe de-o parte, nu există fonduri suficiente nici pentru încurajarea agriculturii, nici pentru plantări consistente. Multe măsuri din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) nu au încă ghiduri de finanţare.

Pe de altă parte, e greu să alegi între două priorităţi. „Prin creşterea procentului de împăduriri nu vrem să afectăm mărimea terenurilor apte pentru agricultură”, ne spune Gică Dută, subsecretar de stat în MAPDR. „Noi trebuie să identificăm terenurile inapte oricăror folosinţe agricole şi acelora să le dăm folosinţă silvică”, a adăugat el.

În acelaşi timp însă, după realizarea ghidului de finanţare europeană, pentru măsura din PNDR cu privire la prima împădurire a terenurilor agricole, proprietarii acestui tip de terenuri pot alege să-şi planteze arbori pe minimum 5.000 de metri pătraţi.

Duţă susţine că soluţia ideală ar fi ca pe culturile agricole să fie plantate din loc în loc şi perdele forestiere, aşa cum se întâmplă în multe alte ţări, dar acest lucru stă la latitudinea proprie­tarului.

„Ai bani, plantează!“

Dacă ţineţi neapărat să vă împăduriţi terenul, bani s-aveţi, pentru că în rest nu vă opreşte nimeni. Cel puţin asta declară directorul Departamentului de Administrare a Pădurilor din cadrul Ministerului Agriculturii, Dan Achim.

Sursa: Adevarul

folosinta agricola, folosinta silvica, impadurire, puieti, romsilva, silvicultura, teren degradat