Luni

Defrişările, o invitaţie la aridizare

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:36 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante.

Suprafaţa împădurită din România este relativ scăzută, comparativ cu alte state membre UE cu condiţii climatice şi de relief asemănătoare. Pădurile ocupă 26,7% din teritoriul ţării, cu o distribuţie neuniformă. Astfel, 60% din păduri sunt localizate în regiunea arcului carpatic, zonele cele mai despădurite fiind Câmpia de Vest, Câmpia Bărăganului, Câmpia Moldovei şi Câmpia Olteniei.

Procentele reduse de împădurire din zonele de câmpie se corelează cu secete frecvente şi prelungite, aşa cum despăduririle din zona de deal şi de coline, precum şi tăierile masive din unele păduri de munte se corelează cu fenomene de torenţialitate, de degradare a terenurilor şi alunecări de teren.

“Aceste fenomene s-au accentuat”, potrivit ministerului Mediului, iar pentru diminuarea fenomenelor negative menţionate anterior, sunt necesare măsuri ferme de stopare a defrişărilor de orice fel şi de creştere a suprafeţei acoperite cu vegetaţie forestieră.

Furtunile puternice au determinat în ultimii 18 ani, la nivelul fondului forestier naţional, doborâturi de peste 15 milioane m3.

Ameninţări

▪ în România, creşterea temperaturilor medii anuale cu peste 1-2 grade C va avea ca primă consecinţă aridizarea zonelor sudice şi de câmpie, dar mai ales a zonelor de dealuri, ce poate determina apariţia de condiţii nefavorabile pentru vegetaţia forestieră

▪ pe termen mediu este posibilă destructurarea arboretelor din zona de dealuri, ocupate acum de specii mezofile (stejar, fag). Pe termen lung şi foarte lung, se estimează o migraţie a arealului pădurii la nivel altitudinal (pădurea va migra altitudinal începând din zona de câmpie spre golul alpin)

Sursa: Adevarul

aridizare, defrisari, paduri