Defrişările fac ravagii în zonă iar în scurt timp este posibil să rămână numai piatra.

Sursa: Antena 3

copaci, defrisari, obarsia lotrului, taieri abuzive

Reprezentantul Facultaţii de Silvicultură a mai spus că momentan sunt vizate prin acest proiect doar terenurile neacoperite cu vegetaţie forestieră. “Proiectul vizează întocmirea unor chei de fotointerpretare ce conţin observaţii şi imagini preluate din teren, dar şi imagini digitale”, a adăugat Ovidiu Iacobescu.

Proiectul privind metodologia de inventariere şi cartare a terenurilor degradate în vederea reabilitării ecologice şi înfiinţarea reţelei naţionale de perdele forestiere de protecţie este realizat în parteneriat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) cu Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva, Direcţia Silvică Vrancea şi Facultatea de Silvicultura a Univesităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Sursa: NewsIn

silvicultura, terenuri degradate

“De asemenea, trebuie înţeles faptul că nu pot fi amplasate coşuri de gunoi în pădure sau pe munte. Aceste zone nu sunt străzi publice, ci sunt arii naturale, iar fiecare persoană are obligaţia să îşi păstreze propriul gunoi asupra sa”, a atras Liana Buzea atenţia.

În plus, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Jandarmeria Română şi Asociaţia EcoAssist vor organiza, vineri, patrule verzi la nivel naţional, în scopul responsabilizării persoanelor care lasă gunoaie în păduri, arii protejate sau pe plaje.

Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral va avea echipe care vor străbate litoralul pentru a se asigura că turiştii păstrează curăţenia şi nu intră cu maşinile pe plajă, a declarat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cătălin Anton.

“Nu ne temem de focuri pe plajă, deoarece am văzut că turiştii au înţeles că nu au voie să aprindă focul acolo. Ne interesează să nu intre cu vehicule pe plajă şi să nu facă multă mizerie. Noi vom dota plajele cu coşuri de gunoi şi tot ce este necesar”, a spus Anton.

El a adăugat că, după plecarea turiştilor, Direcţia Apelor Române din zonă va interveni pentru ecologizarea întregului litoral.

Sursa: Realitatea TV

deseuri, gunoaie, jandarmi, paduri, romsilva, voluntari, zone protejate

Defrişarea, cea mai mare problemă a fermierilor

Azoiţei spune că un dezavantaj al acestor fâşii de protecţie constă în atragerea insectelor dăunătoare. „Toate gâzele se duc în pădure. Pentru stropirea plantaţiilor cu insecticide ni s-a tot promis că ni se dă un elicopter, însă nu am obţinut nimic niciodată. Am luat elicopter din banii noştri”, mai spune fermierul.

Cea mai mare problemă a producătorilor însă este defrişarea suprafeţelor plantate cu arbori. „Rromii vin în gaşcă, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica între ei, pândesc paznicii şi spun «numai vino aici, că te tai cu toporul». Aşa că defrişează copacii în plină zi, după care noaptea se întorc şi ridică ce-au tăiat ziua”, spune Azoiţei.

Fermierul plăteşte doi paznici, dar în ultima vreme apelează la ajutorul Poliţiei atunci când e pericol de furt. „Poate aşa îi mai speriem. Cu doi ani în urmă, am mers cu Poliţia la cei pe care îi bănuiam că au tăiat copacii, am găsit lemnul în curte şi i-am dat în judecată, au fost nevoiţi să plătească amenda. Poate o să ajungem la un liman cu Jandarmeria silvică pe care vrea statul să o înfiinţeze.

E trist ceea ce vedem în România pentru că planuri pentru combaterea defrişărilor s-au făcut şi în 1991, şi acum cinci ani şi tot nu se materializează”, spune cu regret Azoiţei. Din păcate, el nu este singurul producător care se luptă cu această problemă.

Culturile protejate de copaci rezistă la îngheţ

Grigore Constantin, directorul fermei SC Agroserv Grig SRL din zona Măicăneşti, Focşani, spune că şi pe terenul lui s-a defrişat în mod barbar, lucru care a generat rărirea perdelelor forestiere.

„Nu pot face faţă acestei probleme. Este o realitate pe care n-avem cum să o negăm şi nu ştiu cum se va rezolva. Singura mea mulţumire este creşterea producţiei proprii, care se datorează împăduririlor pe care le-am făcut de-a lungul terenurilor agricole”, spune fermierul.

Arborii apără terenurile agricole de intemperii

În acest sens, Dinu Constantin, un alt producător agricol din Focşani, susţine că în anii în care au fost geruri puternice, perimetrele agricole înconjurate de arbori şi arbuşti au fost singurele care n-au suferit de îngheţ.

Împădurirea terenurilor, o necesitate

„Pădurile nu sunt repartizate uniform pe tot teritoriul ţării. În zona de munte se află 40% din suprafaţa totală de păduri, în zona de deal 54%, iar în câmpie, unde sunt necesare pădurile pentru protejarea culturilor agricole şi pentru remedierea deşertificărilor, sunt doar şase procente de teren acoperit cu păduri”, ne-a spus Bogdan Neculai, fost inginer silvic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Potrivit acestuia, o soluţie constă în împădurirea parţială a suprafeţelor agricole cu perdele forestiere, mai ales în zona de câmpie. „Nu e o invenţie. Perdelele forestiere datează din secolul al XVII-lea, când danezii au început perdeluirea terenurilor ca să-şi apere proprietăţile. În Rusia, America, Germania, la începutul anilor ’80 s-au întocmit planuri pentru cercetarea şi extinderea terenurilor cu perdele forestiere”, spune acesta.

Potrivit fostului silvicultor, în România perdeluirea forestieră a început în 1870, în Bărăgan. Între 1906 şi 1935 s-au împădurit cu perdele forestiere peste 5.000 de hectare în zona Dobrogei, iar în 1960 România ajungea pe locul doi în lume în ceea ce priveşte cercetarea şi amplasarea perdelelor forestiere. După ce ne-a făcut un scurt istoric al perdelelor, Bogdan Neculai ne mărturiseşte că nu poate să-şi explice cum de au dispărut miile de hectare de perdele forestiere plantate atunci.

Mărirea fondului forestier

Potrivit Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în următorii patru ani suprafaţa împădurită a ţării trebuie să crească, prin bani de la bugetul de stat şi fonduri structurale, de la 27%, cât este în prezent, până la 30%. Potrivit directorului general Romsilva, acest lucru înseamnă că este nevoie ca România să-şi extindă fondul forestier cu două milioane de hectare până în 2035, respectiv cu circa 80.000 de hectare pe an. Anul acesta, Romsilva şi-a propus să împădurească peste 15.000 de hectare în fondul forestier al statului.

Cheltuielile vor fi suportate de stat

Programul naţional pentru înfiinţarea perdelelor forestiere a fost elaborat încă din anul 2004. Potrivit actualului ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, acţiunile nu au fost demarate nici până în prezent pentru că nu a putut fi încă realizată etapa de identificare a proprietarilor pe ale căror terenuri urmează să se planteze perdelele forestiere şi de obţinere a acordului acestora.

“Mai mult, proprietarii de terenuri agricole sunt foarte reticenţi la acţiunea de realizare a perdelelor forestiere din cauza divizării proprietăţilor funciare, a limitării accesului la proprietăţi, în unele cazuri şi a temerei că prin înfiinţarea acestor perdele proprietarii îşi vor pierde dreptul de proprietate asupra terenurilor respective”, a mai spus Sârbu.

Statul va expropria terenuri

Pentru obţinerea acordurilor de la proprietarii de terenuri agricole pentru împăduriri, din 2008 noua lege prevede administrarea perdelelor forestiere prin ocoalele silvice şi asigurarea finanţării lucrărilor de la bugetul de stat. Dacă proprietarii nu sunt de acord cu amplasarea perdelelor, statul îşi asumă dreptul de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Primele perdele forestiere au fost înfiinţate în Danemarca

Mărirea suprafeţei de păduri a României este o prioritate naţională, motiv pentru care Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege în vederea urgentării procedurilor de expropriere a terenurilor pe care se vor realiza perdele forestiere de protecţie.

Directorul departamentului pentru Dezvoltare Forestieră din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Ciprian Pahon, declara în luna noiembrie 2008 că este avută în vedere o suprafaţă de 22.000 de hectare ce urmează să fie acoperită cu perdele forestiere de protecţie a culturilor agricole.

830 de lei este compensaţia pe care statul o dă proprietarilor de teren agricol, pentru împădurirea unui hectar

Insuficient

În prezent, pe teritoriul României există aproximativ 5.000 de hectare de perdele forestiere, din care 1.100 de hectare au fost realizate în perioada 2000-2008.

Sursa: Adevarul

culturi agricole, fermieri, perdele forestiere

Potrivit comunicatului PE, între 20 şi 40% din producţia globală de lemn pentru industrie provine din surse ilegale.

Ţinând cont de necesitatea unei legislaţii specifice, mai stricte în acest domeniu, autorii raportului susţin punerea în aplicare a unui sistem clar de monitorizare pe piaţa lemnului şi a produselor din lemn.

În termen de doi ani de la intrarea în vigoarea a regulamentului privind obligaţiile operatorilor care vând lemn şi produse din lemn, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să garanteze că acestea provin din surse legale şi sunt etichetate conform cerinţelor comunitare.

În caz contrar, statele membre pot impune sancţiuni proporţionale cu nivelul pagubei economice sau de mediu provocate şi pot include chiar sancţiuni penale. Ele pot, de asemenea, să includă sechestrarea lemnului şi a produselor din lemn, precum şi o interdicţie temporară de comercializare a acestora.

“În ceea ce priveşte sancţiunile fiscale, acestea pot depăşi de 5 până la 8 ori valoarea produselor de lemn obţinute prin comiterea unei încălcări grave”, se arată în raportul votat de PE.

În urma aprobării raportului, toţi operatorii din lanţul de aprovizionare vor fi obligaţi să dea informaţii de bază despre denumirea speciei, ţara sau ţările de recoltare şi, în cazul în care este posibil, pădurea de origine. În plus, ei vor fi nevoiţi să identifice operatorul care a furnizat lemnul şi produsele din lemn, precum şi operatorul căruia i-a fost furnizat lemnul şi produsele din lemn.

Conform propunerii, operatorii vor aplica un sistem de “due diligence” (măsuri de precauţie), ce le va permite să reducă riscul de a introduce pe piaţa comunitară lemn şi produse din lemn recoltat în mod ilegal.

Lemnul şi produsele din lemn care provin, de exemplu, din zone de conflict sau ţări ori regiuni ce fac obiectul unei interdicţii a Consiliului de Securitate al ONU sau din ţări în privinţa cărora există informaţii coerente şi fiabile privind ineficienţa considerabilă a administrării pădurilor sunt considerate ca prezentând un risc ridicat.

Sursa: NewsIn

cherestea, comercializarea lemnului, industria lemnului, produse din lemn

Sursa: TVR

comuna lumina, desertificare, dobrogea

Sursa: NewsIn

harghita, plantari, puieti, ziua pamantului

“Cu o incalzire globala cu 2,5 grade Celsius mai mult fata de perioada preindustriala, ecosistemele padurilor ar trebui sa devina o sursa de emisii nete si nu un depozit de carbon, marind astfel, in maniera semnificativa, emisiile produse de combustibilii fosili si de despaduriri”, a explicat Alexander Buck, director adjunct al Uniunii Internationale a Organismelor de Cercetari Forestiere (IUFRO), citat de AFP.

Potrivit Grupului Interguvernamental de experti in Evolutia Climei (GIEC), temperatura medie mondiala ar putea ajunge de la 1,1 grad Celsius la 6,4 grade pana in 2100. Totusi, aceasta incalzire ar putea contribui la accelerarea cresterii padurilor boreale si la amplificarea rolului lor in absorbtia dioxidului de carbon.

Aceste efecte pozitive vor fi depasite, in mod clar, de impactul negativ asupra ecosistemelor padurilor - schimbarea speciilor de copaci, modificarea ratelor de regenerare, inmultirea incendiilor forestiere si invazia insectelor daunatoare”, a avertizat Buck.

Insa, pana atunci, expertii care negociaza problemele privind climatul se vor preocupa de gasirea unei modalitati de a reduce emisiile de CO2 cauzate de despadurire.

In decembrie, comunitatea internationala se va reuni la Copenhaga pentru a incerca sa gaseasca un nou acord in lupta impotriva schimbarilor climatice.

Sursa: Intact News

evolutia climei, padure, schimbari climatice, uniunea internationala a organismelor de cercetari forestiere

.