Judetul Suceava este cel mai afectat din tara de defrisari, iar la Bacau au fost inregistrate cele mai multe cazuri de taieri ilegale

Judetul Suceava este cel mai afectat din tara de taierile de arbori, iar la Bacau au fost inregistrate cele mai multe cazuri de taieri ilegale. Cel putin asa arata un studiu realizat de Greenpeace si publicat pe site-ul oficial al organizatiei. Potrivit celor de la Greenpeace, „suprafata forestiera totala despadurita si degradata, in perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare – aproximativ 28.000 hectare pe an. Cele mai afectate judete sunt Suceava, Harghita, Arges, Maramures si Cluj”.

Potrivit Greenpeace, „fenomenul despaduririlor este foarte raspandit, mai ales in judetele montane, iar autoritatile au responsabilitatea de a gestiona si monitoriza interventiile forestiere. De asemenea, in cazul in care au loc taieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autoritatilor sa efectueze controale si sa aplice sanctiunile necesare, iar unde este cazul, sa intocmeasca dosare penale”.

O cercetare realizata de Greenpeace Romania arata ca, in perioada 2009-2011, s-au inregistrat peste 30.000 de cazuri de taieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sanctiuni (amenzi contraventionale sau dosare penale, in functie de gravitatea faptei). „Cele mai multe cazuri de taieri ilegale s-au inregistrat in judetele Arges (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000), Bacau (aproape 2.000). Cele mai putine cazuri de taieri ilegale s-au inregistrat in Giurgiu si Teleorman, cu cate 8, respectiv 39 de cazuri, unde suprafata de padure este semnificativ mai mica fata de alte judete”, se arata pe site-ul Greenpeace.

Clujul, printre judetele cele mai afectate de despaduriri

In Romania se taie trei hectare de padure in fiecare ora, suprafata forestiera totala despadurita si degradata, in perioada 2000 – 2011, fiind de 280.108 hectare, adica de aproximativ 28.000 de hectare pe an, potrivit unui studiu lansat de Greenpeace.

Greenpeace a lansat o harta a suprafetelor despadurite din Romania in perioada 2000 – 2011. Conform acestei harti, cele mai afectate judete sunt Suceava, Harghita, Arges, Maramures si Cluj.

In acest context, organizatia solicita ministrului Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, sa ia masuri urgente pentru protejarea padurilor.

In Romania, padurile acopera aproximativ 29% din suprafata, fata de media tarilor Uniunii Europene, care este de 42%, si sunt concentrate in principal in zona montana.

“Studiul Greenpeace releva ca aproape jumatate, mai exact 48,95% din suprafetele despadurite in perioada 2000-2011, se afla in actualele arii protejate. Mai grav este faptul ca sunt afectate chiar padurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. In comparatie cu alte tari din Europa, unde suprafetele ramase sunt mult mai mici, Romania are 218.500 de hectare de paduri virgine”, a declarat Doina Danciu, coordonator de campanii Greenpeace Romania.

Fenomenul despaduririlor este foarte raspandit, mai ales in judetele montane, iar autoritatile au responsabilitatea de a gestiona si monitoriza interventiile forestiere, afirma Greenpeace.

De asemenea, in cazul in care au loc taieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autoritatilor sa efectueze controale si sa aplice sanctiunile necesare – iar unde este cazul sa intocmeasca dosare penale.

O cercetare realizata de Greenpeace Romania arata ca, in perioada 2009 – 2011, s-au inregistrat peste 30.000 de cazuri de taieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sanctiuni – amenzi contraventionale sau dosare penale – in functie de gravitatea faptei.

Cele mai multe cazuri de taieri ilegale s-au inregistrat in judetele Arges (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000) si Bacau (aproape 2.000). Cele mai putine cazuri de taieri ilegale s-au inregistrat in Giurgiu si Teleorman, cu cate opt, respectiv 39 de cazuri, unde suprafata de padure este semnificativ mai mica fata de alte judete.

Rovana Plumb promite ca va opri defrisarile

Ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, si-a propus ca, in trei saptamani, ministerul pe care il conduce sa vina cu propuneri clare de reglementari legislative menite sa opreasca defrisarile.

Masurile urmeaza sa fie preluate in noul Cod Silvic, aflat in dezbatere in Parlament.

“Suntem in plina analiza a Codului Silvic care se afla in prezent in Parlament. Ne dorim ca, dupa ce vom veni cu masurile legislative necesare, mesajul acestui cod sa raspunda mesajului societatii pe acest subiect: «Nu vrem defrisari! Nu vrem taieri!»”, a declarat, marti, ministrul Mediului, Rovana Plumb, cu ocazia participarii la conferinta de presa prilejuita de lansarea in Romania a studiului “Living Planet” al organizatiei WWF.

In discutiile cu jurnalistii prezenti, Rovana Plumb a promis ca in cel mai scurt timp sa fie in masura sa inainteze premierului propunerile sale pentru sefii institutiilor descentralizate aflate in subordinea sau in coordonarea Ministerului Mediului si Padurilor.

“Secretarii de stat, sefii de la Ape, de la Agentia de Mediu si toti ceilalti sper sa-i cunoastem saptamana asta, saptamana viitoare cel tarziu”, a declarat Rovana Plumb.

Copacii Paulownia ar putea revolutiona industria lemnului din Romania

Un nou tip de copac ar putea revolutiona industria de lemn din Romania, tara in care se taie ca in codru. Este vorba de copacii din specia Paulownia. Vezi ce calitati are lemnul de Paulownia.

Copacii din specia Paulownia au un ritm de crestere mult mai rapid decat celelalte specii. Ajung la o inaltime de circa 12-15 metri si o grosime de 15-40 de cm. Arborele este originar din China.

Lemnul obtinut din Paulownia este de o calitate superioara si se foloseste pe pietele de lux la iahturi, avioane usoare, instrumente muzicale si mobila scumpa.

Deja exista cateva plantatii de Paulownia in Romania, iar potrivit proprietarilor acestor plantatii profitul este mai mare si mult mai usor de obtinut decat in cazul speciilor autohtone.

Zeci de hectare de paduri au fost rase de hoti, in Harghita

Mii de metri cubi de lemn au fost furati din padurile de la Vlahita, Harghita. Proprietarii padurilor au cerut ajutor autoritatilor iar reprezentantii Romsilva i-au asigurat pe oameni ca ii vor ajuta cu paza.

Cazul este deja un fenomen unde mai multe hectare de paduri au fost defrisate iar problema alunecarilor de teren este una foarte grava.

In zona Vlahita, padurile retrocedate au devenit locul preferat al hotilor, spre disperarea proprietarilor care asista neputinciosi la despadurirea versantilor. Padurarii nu mai indraznesc sa pazeasca padurea iar multi dintre ei au demisionat, dupa ce au fost amenintati cu moartea sau le-au fost incendiate casele. In total 11 padurari si-au dat demisia pana acum, din cauza amenintarilor, salariilor mici dar si a faptului ca pagulele cresteau de la o zi la alta.

Din 2000 si panã acum, doar din padurile aflate in zona Vlahita-Capalnita au fost taiati sute de mii de metri cubi de lemn. De cativa ani taierile ilegale in padurile harghitene au crescut cu peste 200%. Acum proprietari s-au adunat intr-o asociatie si au reusit sa faca un contract cu directia silvica ce va asigura paza padurilor.

Padurile vor fi preluate si pazite de silvicultori, si toatã lumea spera in oprirea defrisarilor, asta desi Jandarmeria gaseste aproape zilnic cãte un tractor sau o caruta cu lemne furate.

16 hectare de padure defrisate pentru construirea unui drum forestier la Cugir

In vederea realizarii unui drum forestier prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), in cadrul proiectului “Accesibilizarea fondului forestier si protectia mediului prin construirea infrastructurii de transport”, la Ocolul Silvic “Sapcea” Cugir va fi nevoie de defrisarea a 15,9 hectare padure, suprafata inclusa in amenajamentul fondului forestier proprietate a orasului Cugir. Suprafata de fond forestier pentru care este necesara schimbarea categoriei de folosinta forestiera este de 10,2368 ha (terenuri acoperite cu padure), diferenta de 5,7360 ha dintre suprafata ce se va defrisa in cadrul terenurilor acoperite cu padure si suprafata amprizei drumului urmand a se impaduri dupa terminarea lucrarilor de executie a drumului forestier de catre constructor.

Intr-o recenta reuniune, Consiliul Local Cugir a aprobat schimbarea categoriei de folosinta silvica de la “terenuri acoperite cu padure – rasinoase si terenuri acoperite cu padure – foioase” la terenuri care servesc nevoilor de administratie forestiera – drumuri forestiere, aflate in proprietatea publica a orasului Cugir.

Actiune pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori pe raza judetelor Suceava si Neamt

In aceasta dimineata, ofiteri ai Directiei de Ordine Publica din cadrul I.G.P.R. coordoneaza o actiune ce are ca scop prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori pe raza judetelor Suceava si Neamt.

Astfel, 20 de politisti ai Serviciilor de Ordine Publica din cadrul I.P.J. Suceava si I.P.J. Neamt, sub coordonarea Directiei de Ordine Publica din cadrul I.G.P.R., impreuna cu specialisti din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor si ai ROMSILVA au declansat, in aceasta dimineata, o actiune silvica in judetele Suceava si Neamt pentru prevenirea transportului, prelucrarii si comercializarii ilegale a materialului lemnos.
In cadrul actiunii sunt controlate gaterele din zona, precum si patru ocoale silvice pentru verificarea legalitatii exploatarii, prelucrarii si comercializarii materialului lemnos.
Politistii cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii faptelor ilegale privind regimul silvic vor desfasura saptamanal actiuni pentru protejarea fondului forestier.
Rezultatele actiunii vor fi comunicate la finalizarea acesteia.

Actiune pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori pe raza judetelor Suceava si Neamt

In aceasta dimineata, ofiteri ai Directiei de Ordine Publica din cadrul I.G.P.R. coordoneaza o actiune ce are ca scop prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori pe raza judetelor Suceava si Neamt.

Astfel, 20 de politisti ai Serviciilor de Ordine Publica din cadrul I.P.J. Suceava si I.P.J. Neamt, sub coordonarea Directiei de Ordine Publica din cadrul I.G.P.R., impreuna cu specialisti din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor si ai ROMSILVA au declansat, in aceasta dimineata, o actiune silvica in judetele Suceava si Neamt pentru prevenirea transportului, prelucrarii si comercializarii ilegale a materialului lemnos.
In cadrul actiunii sunt controlate gaterele din zona, precum si patru ocoale silvice pentru verificarea legalitatii exploatarii, prelucrarii si comercializarii materialului lemnos.
Politistii cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii faptelor ilegale privind regimul silvic vor desfasura saptamanal actiuni pentru protejarea fondului forestier.
Rezultatele actiunii vor fi comunicate la finalizarea acesteia.

Carasenii au la dipozitie 44 de milioane de euro pentru impadurirea terenurilor agricole

Acestea vor fi acordate sub forma de plati directe, pe an si pe hectar, calculate in functie de forma de relief: campie, deal sau munte. Fondurile pot fi accesate prin Masura 221, pana la data de 31 mai.

Proiectele finantate prin Masura 221 pot include lucrari care sa previna pagubele produse de factorii naturali daunatori, sa reduca eroziunea solurilor, sa poata imbunatati capacitatea de retentie a apei si sa poata creste calitatea aerului. De asemenea, pot asigura producerea de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin mentinerea sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii. Totodata, se poate asigura si impadurirea terenurilor agricole din jurul oraselor numai cu conditia respectarii cerintelor specifice ale acestei masuri de finantare. Pot fi impadurite inclusiv terenurile care contin soluri nisipoase sau mobile, terenurile din luncile raurilor, dar si cele afectate de eroziune sau desertificare.

Beneficiarii fondurilor europene nerambursabile acordate prin aceasta masura de investitii pot fi persoanele fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol. Pentru ca un potential beneficiar sa isi poata realiza o astfel de plantatie forestiera, trebuie sa detina parcele agricole cu o suprafata mai mare de 0,5 hectare. Apoi, fermierul va intocmi un proiect de impadurire, pe care il va depune la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Caras-Severin.