Luni

Poate bambusul să salveze pădurile şi să pună capăt sărăciei?

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:36 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Potrivit unei iniţiative pornite de la Hanoi, prin îndreptarea spre culturile de bambus în ferme, Vietnamul ar putea scoate 75.000 de persoane din sărăcie până în 2020 si ar putea ajuta in acelasi timp la acoperirea necesarului de lemn ca material de construcţie în întreaga lume.

Datorita multiplelor sale avantaje, bambusul a fost considerat o minune pentru protecţia mediului. Ajută la scăderea nivelului de carbon, creşte repede, este mai rezistent la termite decât lemnul şi poate fi folosit pentru orice, de la mâncare până la haine sau construcţii.
Dar oare ecologiştii se înşeală? În ciuda beneficiilor, producţia crescută de bambus poate ridica şi semne de întrebare.
Probabil cea mai mare problemă în legătură cu bambusul provine din faptul că nu poate fi crescut la scară largă în America de Nord şi Europa şi trebuie importat de peste hotare. În momentul de faţă, 80% din producţia mondială de bambus este din China, unde standardele şi regulamentele pentru producţia organică sau nu există, sau sunt prea opace. Există şi pericolul ca cererea mare de bambus să-i facă pe fermieri să folosească o cantitate mare de pesticide pentru sporirea profitului, creând un surplus în majoritatea regiunilor unde bambusul creşte cel mai bine.
Există şi îngrijorarea că bambusul nu este potrivit din punct de vedere ecologic ca material brut pentru textile şi ţesături. Din cauza fibrelor dure, bambusul trebuie procesat în solvenţi chimici puternici şi transformat într-o soluţie vâscoasă înainte de a fi reconstituit într-un material ce poate fi ţesut. Substanţele chimice folosite sunt poluanţi ce pot pune în pericol sănătatea oamenilor sau a naturii dacă procesul de fabricaţie nu este riguros, o consecinţă destul de probabilă a producerii acestor materiale în ţările în curs de dezvoltare.

Mai mult, în timp ce extinderea producţiei de bambus în întreaga lume ar putea ajuta la prevenirea defrişărilor şi consumului de lemn în gospodării, există ingrijorari că acest lucru i-ar putea determina pe fermierii din ţările în curs de dezvoltare să taie pădurile proprii.
Nu trebuie uitat nici produsul de export favorit al Chinei – minunaţii urşi panda. Din moment ce urşii panda mănâncă aproape numai bambus, oare producţia de bambus nu va duce la distrugerea habitatului lor natural?

Vestea bună este că multe dintre aceste dezavantaje sunt depăşite de imensele beneficii pe care cultura de bambus le poate avea. Eficienţa agrară este pe departe cel mai mare avantaj. Din moment ce bambusul este planta lemnoasă care creşte cel mai repede, cultura poate fi completată imediat. În plus, bambusul este autoregenerabil, ceea ce înseamnă că, după ce s-au tăiat tulpinile, acesta va creşte imediat din ceea ce a mai rămas. Atâta timp cât bambusul creşte în habitatul natural, impactul asupra ecosistemului natural este minim, comparativ cu practicile distrugătoare de tăiere a lemnului.
Deşi există dubii în legătură cu hainele făcute din bambus, acesta poate fi folosit ca un înlocuitor remarcabil pentru lemn, ca material de construcţie. Lemnul său este foarte uşor, însă durabil.

În ciuda faptului că aproape tot bambusul trebuie importat de către America de Nord şi Europa, consumatorii atenţi la emisiile de carbon ar trebui să ştie că, în conformitate cu Departamentul Energetic, consumul de combustibil necesar pentru transportul bambusului din Asia în California este egal cu cel al transportului lemnului de pe o coastă pe alta a SUA.
Pentru fermierii şi comunităţile locale din ţări în curs de dezvoltare precum Vietnamul este imposibil să fie negate avantajele economice ale culturii de bambus. Se estimează că 60% din valoarea producţiei de bambus se duce în buzunarele fermierilor care l-au cultivat. Ca urmare a cerinţei tot mai mari de furaje pentru animale în întreaga lume, economiile rurale din sudul Asiei ar putea atrage beneficii imense cultivând şi vânzând în afară bambus.

Deja 1,5 miliarde de oameni se bazează în mare parte pe culturile de bambus sau ratan, aşa că, deşi bambusul nu este o cultură perfectă din punct de vedere ecologic, este destul de bună şi va continua să fie încurajată.
Până în acest moment, nu au existat dovezi că o cultură sporită de bambus pune neapărat în pericol ursul panda. Speciile folosite în construcţii sunt diferite de cele consumate de panda. Acestea fiind spuse, cei îngrijoraţi de soarta erbivorelor cu ochii pătaţi ar trebui să fie atenţi de unde provin produsele pe care le cumpără, mai ales când acestea sunt din China. Defrişările, abuzul agriculturii şi construcţia de drumuri rămân cele mai mari ameninţări pentru habitatul urşilor panda.

Sursa:EcoWordly

bambus, construcții, defrișări, panda, păduri